Capitolul 7-Marturisiri


Lumina soarelui de afara,batea direct in geam,razele reflectandu-se direct pe fata mea.

Capul ma durea ingrozitor si puteam sa jur ca aveam temperatura deoarece simteam sudoarea prelingandu-se pe obraji.

Nu avusesem o noapte tocmai linistita,asa cum ma asteptam.Imaginile si amintirile din capul meu erau neclare.Tot ce stiam era motivul pentru care venisem sa o vizitez pe Cris,iar apoi aparu si Dan..iar de aici amintirile se cam stergeau.Capul imi bubuia de durere si nu mai voiam sa ma gandesc la detalii.Trebuia sa ma intalnesc cu prietena mea,insa acum nu aveam puterea sa ma misc din pat.

Ochii imi erau uscati si obositi,iar trupul intepenit.Parca statusem prea mult timp intr-o singura pozitie.

.Soarele devenea insuportabil.Deja ardeam toata,iar el facea tot posibilul sa mai adauge inca un grad temperaturii mele ridicate.

Scot cu greu perna de sub cap,ascunzandu-ma de caldura soarelui.Mirosul izbitor de parfum barbatesc imi infunda narile,iar respiratia mi se accelera.

Indepartez imediat perna moale de pe fata mea,deschizand ochi,inspectand camera in care ma aflam.Imi era vag cunoscut locul,insa cu siguranta camera mea nu era.

La naiba!Imi aminteam acum..imaginile curgeau in mintea mea in ordine.Cearta dintre mine si Dan..frigul..cel mai greu de suportat..amabilitatea extraordinara a lui care nu credeam ca o avea,aciditatea replicilor fara sens..totul prindea contur acum.

Totusi..dupa mintea mea,cea nu foarte normala de la un timp incoace,stiam ca adormisem pe canapeaua din sufragerie.Iar acum eu stateam in patul confortabil al lui..Dan.Sa fi fost singura persoana de pe pamant care ar fi avut un pat…si.mie tot mai bun mi se parea cimentul sau pamantul umed.Fir-ar!Nu stiam motivul pentru care ma aflam aici,dar aveam sa-l aflu cat de curand.

Murmure neclare se auzeau din camera Cristinei.Vocea ei mieunata era inconfundabila,iar vocea lui Dan..ei,bine ,vocea lui era foarte nervoasa.Se auzi un “shht”incet,iar apoi linistea se asternu.Respiram greu,neputand sa-mi calmez inima sa nu mai bata asa de repede.

Incercam cu greu sa ma misc;corpul parca-mi era batut in cuie.Durerea din spate facea ca incercarea mea sa devina un esec.

Cateva zile la pat,nu erau binevenite acum,mai ales in situatia mea.Cu greu reusisem sa am 2 zile libere pentru a ma instala in noul apartament.Seful meu era..cel mai insuportabil om de pe pamant.Il intrecea si pe Dan,care acum cateva luni era in top.Domnul “Fata Dura’,asa il poreclisem majoritatea dintre angajati,avea cea mai acra figura posibila.Nimic nu-l multumea,iar asta ma scotea din minti.Ce faceam noi nu era bun.Nu stiu cum de mai aveau unii curajul sa comenteze sau sa-i zica ceva de rau.Partea buna era ca desi atitudinea lui era una dura,ne oferea un salariu acceptabil,avand in vedere ca lucram foarte mult.Stia ca toti ar zbura de la firma lui,eu fiind fruntasa.asa ca de nevoie ne dadea bani bunicei.

Reusesc cu greu sa ma ridic din pat,leganandu-ma pana la usa.Un echilibru bun nu era ceva intalnit in cazul de fata,iar ameteala ma apuca imediat.Nu eram inca pe covor,ceea ce era bine.

Deschid usa incet,iar acum puteam distinge mai bine conversatia dintre ei doi.Poate discutau lucruri importante si cum nu voiam sa-i disturb cu prezenta mea,m-am apropiat de usa ascultand cu atentie.

-Ma mai lasi mult in suspans?vocea Cristinei era ingrijorata.Aseara m-am framantat toata noaptea nestiind ce se intampla.Nici nu m-ai lasat sa am grija de ea..Ce naiba a fost cu tine?Dimineata ai plecat,nu stiu unde,iar acum abia scot o vorba din gura ta.!

Dimineata?….

Cat era ceasul acum?Dormisem aproape o zi,iar nimeni nu se chinuia sa vada daca nu cumva murisem prin somn.

-Vorbeste mai incet!se rasti Dan la ea.Abia s-a linistit in zori.A avut cosmaruri si era foarte agitata.Temperatura ridicata o facea sa delireze.Vorbea in somn..ceva despre tine,despre parinti si nu mai stiu.Ce puteai sa-i faci?Sa ii povestesti de noua ta achizitie in materie de pantofi?Nu o puteai ajuta cu nimic.Eu am urmat cateva cursuri de asistent medical si am putut sa-i micsorez temperatura…

-Puteai sa ma lasi sa chem o ambulanta..Daca se agrava?.Vocea lor era asa de trista,simtindu-se ingrijorarea in ea.

-Nu imi statea capul la nimic.Daca pateste ceva,dupa toate astea,nu mi-o voi ierta niciodata.

Simteam cum picioarele imi vor ceda dintr-o clipa in alta,iar capul imi bubuia de durere.Contactul dur cu pamantul,poate imi regla putin creierul.Deoarece acum nu mai gandeam coerent.De fapt..aseara nu gandeam coerent.

Deliram?Aveam cosmaruri?Vorbeam in somn,mai nou?

Teatrul ieftin al lui Dan ma lasa rece.Scenariul stupid al lui castigasese cumva premiul pentru “Cel mai prost scenariu realizat”?

Poate pe Cristina o impresiona,dar pe mine nu.Stiam ca totul era o fatada,chiar daca aseara incercase sa faca pe-a martirul cu mine.Gandurile mi-au fost intrerupte de vocea indurerata a lui Dan.
-Cand cosmarurile in sfarsit au parasit-o si am putut sa-i stabilizez temperatura,a cazut intr-un somn adanc.Si uite,nu s-a trezit pana acum.E tintuita acolo in pat;nu stii daca doarme sau..,vocea lui se auzea incet.

Da..m-am intors din morti.Nu eram hotarata exact ce sa aleg:viata sau moartea.Dificila alegere.L-am cunoscut pe Doamne Doamne si pe Bau Bau din visele copiilor.Foarte amuzant.

Linistea se asternu.Eu eram inca intepenita langa peretele usii.Nodul din gat ma impiedica sa respire normal,iar inima imi batea cu putere.

Scenariul lui Dan era adevarat.Simteam asta in vocea lui..desi nici nu stiam ce sa mai cred despre el.Se purta asa de ciudat..parca voia sa fie si dur,iar in acelasi timp si bun.

Dar ce il interesa pe el?Stiam misiunea lui in viata asta:sa ma faca pe mine sa ma simt ca ultimul om de pe pamant.Dar acum ca era mai matur,poate si-a dat seama de greselile din trecut si voia sa se indrepte.Fata de mine si fata de cei care au avut parte de veninul lui.

Stiam ca nu aveam destule informatii despre situatia asta.Mintea mea nu voia sa lege semnificatiile acestui eveniment,iar asta ma scotea din sarite.Nu puteam vorbi cu el.Nu aveam curajul asta sa-l intreb.Iar Cris…ea era la fel ca mine..lipsita de informatii.

Discutia cu Dan nu putea fi una linistita,iar tipetele si insultele nu ar fi lipsit.To ce imi ramanea era sa ascult la usa toata disctuia lor.

-E numai vina mea,incepu Cris sa vorbeasca incet,cu tristete.Daca nu faceam nimic,era mai bine.Nu ajungea in starea asta;nu se misca,nu se trezeste.Vinovatia din vocea ei,ma facea sa ma simt ca un nimic.

-Nu e vina ta.Diana nu crede asta.Eu m-am purtat ca un idiot cu ea.Credea ca m-am schimbat,ca nu mai sunt acelasi badaran din liceu.Nici macar nu am lasat-o sa-mi spuna de ce a venit aici.

Situatia devenea din ce in ce mai enervanta.Sa acordam premii celui care a suparat-o pe Diana.

Genial!

Nu puteam sa neg ca Dan s-a purtat ca un imbecil in perioada liceului,dar nu era vina lui,ci a singurului neuron care nu functiona atat de bine.In schimb,eu eram singura vinovata si trebuia sa inchei mascarada asta a vinovatiei chiar acum.

-Nu intelegi!se rasti Cristina la el.Trebuie sa-i explic totul.Acum!

-Nu te misti de aici,ai inteles?Si nu ii vei povesti nimic din tot ce s-a intamplat azi noapte.Daca te intreaba ceva,poate te duce creierul sa inventezi ceva plauzibil.

Nici nu trebuia sa se mai necajeasca sa-mi ascunda ceva.Auzisem tot ce au discutat,insa tot aveam multe intrebari fara raspuns.

Apas nervoasa pe clanta,deschizand usa in larg.Amandoi au inghetat cand m-au vazut.Cristina statea in pozitie turceasca pe pat,iar Dan asezat pe covor,langa marginea patului.Se holbau la mine,de parca as fi fost fantoma de la Opera.

-Imi explica si mie cineva ce se intampla?intreb cu o voce grava.

Niciunul nu reactiona la intrebarea mea.Stateau ca 2 statui de piatra.Respiratia lor incepea sa se regleze.Evident..nu se asteptau ca eu sa apar asa din senin.

-Aratati de parca ati vazut o fantoma,spun eu ironic.Chiar asa arat?Si ridic o spranceana,uitandu-ma la fetele lor.

Pe fata Cristinei se ivi un suras induiosator,plin de dragoste.Se ridica repede de pe pat,venind spre mine si luandu-ma in brate.

-Nici nu stii cat ma bucur ca esti bine.Credeam ca …,spuse cu o voce inceata.

-Ca ce?Ca am murit?si am izbucnit in ras.Nu scapi de mine asa de usor,i-am spus luand-o in brate.

-Sa nu mai spui niciodata asta.Ai auzit?

-Da sefa.Am inteles,spun tachinand-o.Aaa…nu te chinui sa-mi explicit.Am cam auzit totul..insa sunt nelamurita intr-o singura privinta.”De fapt in mai multe”,am adaugat in gand.

-Iti amintesti ce s-a intamplat azi noapte?ma lua prin surprindere vocea lipsita de viata a lui Dan.

-Nu prea multe..Tot ce stiu e ca ne-am certat..si apoi am adormit..insa cosmarurile si partea cu delirul nu..

-E mai bine..In ce privinta esti nelamurita?intreba Cris..tinandu-ma de brat.

-In privinta lui Dan…,spun eu incet si timid.Vreau sa stiu de ce ai facut asta..De ce nu ai lasat-o pe Cris sa aiba grija de mine?Nu te mai chinuiai tu atat..spun plictisita.

Nu voiam sa vorbesc asa cu el..dar nu-mi dadea de ales.Daca voiam sa aflu detalii,singura metoda era sa-l enervez putin.

-Nu stiu de ce m-am mai deranjat!Sincer.Inca nu inceta sa poarte masca de dur in fata mea.Insa pe mine nu ma deranja lucrul asta..era doar o masca.Stiam ce se afla in sufletul lui.

-Nici tu nu crezi ce zici!Nu stiu ce ai inteles din parte cu”am auzit totul”,insa renunta la atitudinea asta rece,ca la mine nu merge.Te cred ca te-ai schimbat..in bine.Acum imi dau seama..dar nu stiu de unde schimbarea asta asa de brusca.

Nu zicea nimic.Parea ca se gandeste intens inainte de a raspunde.

-Nu mai vreau sa-i ranesc pe cei din jurul meu.Vreau sa renunt la atitudinea asta acida,care parca se agata tot mai mult de mine.Dar nu reusesc.Spuse cu o voce trista,dezamagita.

-E un inceput….ca vrei sa te schimbi.Nu se poate totul deodata.Hocus Pocus si gata esti un om bun.Timpul o sa vindece ranile din sufletul tau..iar tu vei deveni altfel.

Nu imi venea sa cred tot ce ziceam acum.Mai bine imi gaseam un post de pshiholog..de fapt eu aveam nevoie de unul..dar trecem peste.Emotia se simtea in vocea mea si nu voiam sa interpreteze gresit sfaturile mele.

Niciodata nu vorbisem asa de direct cu el..si nu stiam de unde atata curaj si vointa din partea mea.Poate nu eram asa de distanta..Stiam sa-i critic pe altii,insa nici pe mine nu ma cunosteam foarte bine..

-Tu vorbesti serios?Adica..vreau sa spun..vei sterge cu buretele tot ce s-a intamplat in trecut?

Ma pufni rasul.

-Uite ce e,Dan.Eu vorbesc serios.Treaba ta daca ma crezi sau nu.Ce are rost sa mai rascolim trecutul..acum suntem in present si ne vom gandi la viitor.Mi se pare cea mai buna solutie.

Uitasem de Cris.Ea abia se abtinea sa nu rada de aberatiile mele.I-am tras usor un cot in sold,vazand cum se stramba.

-Eii hai ca nu te-am lovit tare,spun eu razand in hohote.Si ma stramb copilareste la ea.
Dan.daca ai renunta putin la fata asta mirata ar fi foarte bine.Parca zici ca ai descoperit a 8 minune a lumii si nu iti vine sa crezi.Spun ironic,vazand cum ii pare un mic zambet intr-un colt al gurii.

-Si ca sa incheiem discutia asta aici,spuse Cris amuzata..eu as zice ca ar trebui sa va impacati si sa ramaneti amici.

Amici era un stagiu bun..oricum stiam ca nu puteam fi mai mult de atat..Un prieten bun si atat.

Nu mai avea rost sa povestim evenimentele de aseara.Mi-am cerut iertare de la Cris,asigurand-o ca voi purta fiecare haina pe care mi-a luat-o.Lucrurile luasera o intorsatura buna..de la certuri si tipete..la rasete si povesti.

Dan ne-a povestit tot ce a facut el la New York.A devenit designer de moda si a avut ocazia sa imbrace multe vedete.Normal..cum e sora ,asa si fratele.Poate el era mai cu capul pe umeri.Ne-a povestit de un bun prieten de-al lui..Un actor foarte cunoscut.A jucat in multe filme si e considerat cel mai frumos barbat din lume.

-Fratiorul meu e faimos!chitaia mata de Cristina prin bucatarie.Tu iti dai seama,Diana?Sa fii inconjurat de faima,sa imbraci atatea vedete…si se tranti pe scaun langa mine,aberand tot felul de chestii despre moda.

-Eu nu cred ca e atat de minunat sa fii vedeta.Nu mai ai viata ta personala.Viata ta e scrisa in ziare,pline de minciuni.Esti urmarit de paparazzi si fani care sar pe tine.Nu ai timp de tine..contracte si interviuri si prezentari si etc.Dar daca lor le place ce fac,atunci ma inchin in fata lor,si rad zgomotos.

-Intr-un fel ai dreptate,Diana,spuse Dan.Prietenul de care v-am zis joaca in cel mai faimos film,iar peste cateva zile vine sa filmeze si in Romania.Filmeaza o parte din film,la care el nu are treaba,insa a zis ca vrea sa profite de cateva zile libere sa vada si el tara mea.L-am si invatat cateva cuvinte in romana;nu se descurca foarte bine dar e baiat destept,doar e actor.I-am spus ca-i voi gasi un loc linistit unde sa stea,un apartament ceva,insa nu am avut timp de nimic..

-Stai putin!sari Cristina de pe scaun.Coincidenta este ca in blocul unde locuieste Diana,este un apartament liber.E o zona foarte frumoasa si linistita..Si in plus e vecin de usa cu Diana..asa ca avem pe cine ne baza.

-Ia-o incetisor,Cris,am spus eu cu o voce tremurata.Nu voiam sa am ca vecin o vedeta infumurata.Stiam ca toate erau la fel..ei bine aproape toate.Insa nu le suportam.Poate nu ii va place apartamentul si va pleca,am zis eu incet,zambind.

-Stai fara grija!El nu e genul luxului.Il vrea cat mai simplu si intr-o zona nu prea populata.In plus Iasul este un oras frumos sinu aglomerat ca in capitala.Ii va placea.Te asigur eu,zise Dan zambind.

Iluzia mea se dusese dracului.Acum va trebui sa am pe cap o vedeta.

-S-a rezolvat atunci,batu din palme Cristina ca un copil mic.Abia astept sa-l cunosc,mai ales daca ai spus ca e faimos.Apropo care e numele lui?

-Nu stiu daca e faimos in Romania.Il cheama Robert Pattinson si..,nu mai apuca sa zica nimic,ca tipetele Cristinei se auzira.

-Ceeee?Ce ai spus?Cum se poate asa ceva ?Tu ai auzit ce ai spus?

Eu ma uitam la ea fara sa inteleg nimic.De ce reactiona asa la numele lui?Eu una nu auzisem de el..cel putin la ce legaturi aveam eu cu mass media .Tipetele ei nu se opreau.

-Inceteaza cu tipetele astea!Ce ai patit?se rasti Dan la ea.

-Cum ai vrea sa reactionez?Fratele meu e prieten cu cel mai frumos barbat din lume,dorit de toate femeile si tu imi zici sa nu tip?

-Il cunosti?intreba mirat Dan.Ma uitam la ei,cum se certau din cauza lui Robert asta..

-Toata lumea il cunoaste.E faimos si aici in Romania.Peste tot..reviste,iar internetul e plin cu poze cu el.Cum sa nu il cunosc?

-Ma scuzati ca deranjez discutia asta atat de interesanta dintre voi doi,dar ma doare capul ingrozitor si habar nu am despre cine vorbiti.,zic eu putin jenata.

Amandoi se uitau la mine de parca as fi zis o mare prostie.

-Tu..nu-l..stii pe ..Robert Pattinson?intreba aproape fara suflare Cris.

-Ar trebui?spun eu amuzata.

-Nu ma mir..tu nu citesti nicio revista..nu te uiti la niciun film?Filmul Amurg si celelalte parti nu ti se pare cunoscute..?

-Hmm..din vaga mea cunostinta in materie de filme,nu cunosc prea multe.Iar asta de care ai mentionat ..nu imi suna cunoscut.Abia ma abtineam sa nu rad,vazand cum se enerveaza.Si ce reactionezi asa?intreb eu mirata.

-Gata Cristina!Inceteaza odata cu reactiile astea.Se cam schimba foaia..el a crezut ca poate nu va fi asa de cunoscut si aici..incepu Dan sa zica,dar din nou crizata asta de Cris incepu sa palavrageasca.

-Nuu!Ii zici sa vina..ca nu e cunoscut.Vom face tot posibilul sa nu fie deranjat..numai sa nu indraznesti sa-i zici ceva.Stii ce?Vorbeste cu el..vezi cand vine,ca eu sa rezolv treaba cu apartamentul.Si sa fac si cumparaturi..Doamne cate am!Aaa..in plus o avem pe Diana,care va avea grija de el nu-i asa?

-Poftim?Tu esti cu capul?Eu nu pot avea grija de mine si tu vrei sa am grija de o VEDETA?Nu gandesti Cris!

-Vom vedea noi.Acum haide sa vorbim cu administratorul de la bloc.Trebuie sa stabilim multe.

Si ma apuca de mana,tragandu-ma afara pe usa.Uitasem si de raceala mea,trupul nu imi mai era amortit,iar aerul rece ma calma.

Daca ea credea,ca voi face ce spune se insela amarnic.

Responses

  1. sooper:*
    si Dan pare un tip ok;)
    abia astept continuarea:X

  2. I sooo like her friends :X

  3. supe tareeeeeeeeeeeeeeeee capitolul si putin amuzant 😀

  4. Deci nici nu-ti dai seama cat de mult ador pevestea. Sincer ma asteptam sa nu fie chiar atat de interesant, dar uite-ma aici citind o poveste pe care o ador dupa doar jumatate de ora. Superb!:X

  5. Superb :X:X:X
    doamne ce am ras cand facea crize Critina :))
    foarte tare 😀

  6. foarte tare…actiunea se petrece in IASI???
    wow…ce fain…privesc povestea acum din perspectiva orasului meu natal…imi place si mai mult fanfic-ul….


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: